1 an în urmă
104 views

Trafic feroviar reluat între Sinaia și Bușteni, după o zi de blocaj cauzată de furtuna de miercuri

Trafic feroviar Sinaia Bușteni reluat dupa furtuna de miercuri cand Valea Prahovei a fost blocata
Trafic feroviar reluat între Sinaia și Bușteni, după o intervenție dificilă a echipelor CFR SA. Foto pixabay

Valea Prahovei, blocată din nou de vreme extremă, insă s-a reluat traficul feroviar între Sinaia și Bușteni, după furtuna de miercuri.

Furtuna care a lovit zona montană a Prahovei miercuri a generat o întrerupere totală a circulației feroviare între stațiile Sinaia și Bușteni, una dintre cele mai circulate porțiuni de cale ferată din România. Problemele au început îcând un copac doborât de vânt a căzut peste liniile electrificate, provocând avarii serioase la infrastructura de alimentare cu energie.

Pentru ore bune, trenurile au fost blocate în gări sau între stații, iar pasagerii s-au confruntat cu incertitudine, întârzieri și lipsa unei comunicări clare. Incidentul readuce în discuție vulnerabilitatea infrastructurii feroviare românești în fața fenomenelor meteorologice din ce în ce mai frecvente și mai violente.

CFR SA a intervenit cu echipe speciale și drezine pantograf

Compania Națională de Căi Ferate „CFR” SA a mobilizat rapid echipe de intervenție pentru a înlătura obstacolul și a repara firele de contact rupte. Potrivit reprezentanților companiei, s-a intervenit cu drezine pantograf, utilaje speciale pentru lucrări la înaltă tensiune, într-un efort continuu care a durat toată noaptea.

Reluarea traficului feroviar s-a făcut progresiv. În jurul orei 23:41, trenurile au început să circule pe firul 1, în regim de siguranță și cu tracțiune electrică. De-abia joi dimineață, la ora 8:23, s-a putut vorbi despre revenirea completă la normal, după ce s-a redeschis și firul 2.

Haos pentru pasageri: „Nimeni nu știa nimic”

În lipsa unui sistem eficient de comunicare în timp real, pasagerii au fost printre cei mai afectați. Multe persoane au așteptat în gări fără informații clare despre ce se întâmplă. La Bușteni, mai multe familii cu copii au fost surprinse de întârzierea trenurilor, iar la Sinaia, călătorii au fost direcționați către autobuze alternative, în lipsa unei estimări precise privind reluarea curselor feroviare.

„Trenul nostru era programat să plece la 18:40, dar am stat în gară până după 22:00 fără nicio veste clară. Abia când a venit o echipă CFR, am aflat ce se întâmplase. Nu ni s-a oferit nici apă, nici o alternativă de transport”, a povestit o pasageră din București care se întorcea din vacanță.

Infrastructura, încă în secolul trecut

Linia feroviară de pe Valea Prahovei este una dintre cele mai importante rute feroviare ale țării, fiind tranzitată zilnic de zeci de trenuri InterRegio și Regio care leagă Bucureștiul de Brașov. În ciuda importanței strategice, această porțiune de cale ferată se confruntă frecvent cu probleme tehnice, întârzieri și incidente cauzate de infrastructura învechită.

Potrivit unor specialiști din domeniu, rețeaua de catenară – care asigură alimentarea cu energie a trenurilor electrice – este într-o stare critică în multe zone. În lipsa unor investiții susținute, astfel de incidente vor continua să apară cu regularitate, afectând nu doar pasagerii, ci și imaginea generală a transportului feroviar românesc.

Oficialii promit evaluări și măsuri, dar lipsesc soluțiile concrete

CFR SA a transmis printr-un comunicat că va efectua o inspecție completă a sectorului afectat și că va lua măsuri preventive pentru a evita astfel de incidente. De asemenea, s-a menționat că pasagerii pot solicita compensații pentru întârzierile înregistrate, în conformitate cu reglementările în vigoare. Totuși, România nu are un sistem clar și rapid de despăgubire pentru călători, iar procedurile existente sunt greoaie și descurajante.

Ministerul Transporturilor nu a făcut declarații oficiale cu privire la acest incident, iar subiectul modernizării infrastructurii feroviare rămâne, în continuare, unul tratat cu superficialitate la nivel guvernamental.

Călătorii pot cere despăgubiri? Teoretic da, practic aproape imposibil

Conform reglementărilor CFR Călători, pasagerii ale căror trenuri au întârziat mai mult de 60 de minute pot solicita o compensație de până la 25% din valoarea biletului. Dacă întârzierea depășește 120 de minute, compensația poate ajunge la 50%. Cu toate acestea, procedura implică completarea unor formulare, prezentarea biletului original și trimiterea prin poștă sau e-mail către sediile regionale, ceea ce descurajează majoritatea pasagerilor.

„Am avut o întârziere de 90 de minute și am încercat să trimit o cerere de compensație. Am primit răspuns după trei luni, fără nicio rezolvare. E doar o formalitate”, a declarat un alt călător pentru Special24.ro.

Fenomenele meteo extreme devin tot mai frecvente

România se confruntă tot mai des cu episoade de vreme extremă: furtuni locale violente, ploi torențiale și vânturi puternice care afectează nu doar rețelele de electricitate, ci și transportul. Zona montană a Văii Prahovei, cu relief accidentat și vegetație densă, este una dintre cele mai vulnerabile în fața acestor evenimente.

În lipsa unor intervenții reale în teren – cum ar fi tăierea copacilor periculoși de pe marginea căii ferate sau instalarea unor sisteme de avertizare automată – incidentele vor continua să provoace haos în transportul public.

CFR SA urmează să transmită un raport final asupra intervenției, iar rezultatul acestuia ar putea fi un test important pentru modul în care compania gestionează crizele. Totodată, acest episod ar trebui să declanșeze o discuție serioasă la nivel guvernamental despre investiții reale în infrastructura feroviară și digitalizarea procesului de comunicare cu pasagerii.

Pentru moment, traficul între Sinaia și Bușteni a fost reluat, iar circulația se desfășoară în condiții normale. Dar, fără acțiuni concrete, următoarea furtună ar putea pune din nou pe pauză una dintre cele mai aglomerate linii feroviare din țară.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Legea 190/2018, art. 7, prevede că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele obligații GDPR, în măsura în care este respectat echilibrul dintre libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

Don't Miss