Studii recente confirmă că boala COVID persista in creier chiar și după vindecarea infecției acute și poate declanşa tulburări cognitive, emoționale sau neurologice care durează luni sau chiar ani. Cercetătorii atrag atenția că SARS-CoV-2 poate pătrunde în țesutul cerebral, provocând inflamații și afectând conexiunile neuronale pe termen lung.
Covid persista in creier – dovezi medicale alarmante
Investigații imagistice avansate, precum PET și RMN funcțional, au arătat modificări vizibile în structurile cerebrale ale pacienților cu simptome persistente post-COVID. Virusul poate pătrunde prin nervii olfactivi sau prin vasele de sânge care traversează bariera hemato-encefalică, provocând microleziuni, hipometabolism și perturbarea activității neuronale.
Cercetările confirmă că prezența virală poate fi detectată luni de zile după infecția inițială, explicând simptome precum confuzie, dificultăți de concentrare, pierderi de memorie sau tulburări motorii.
Long COVID și impactul asupra funcțiilor cognitive
Sindromul Long COVID afectează milioane de persoane în întreaga lume. Printre cele mai raportate simptome se numără:
- „ceața mentală” (brain fog);
- probleme de atenție și memorie;
- anxietate și depresie;
- tulburări de somn și oboseală cronică.
Meta-analize recente, bazate pe milioane de pacienți, arată că boala COVID persista in creier și este corelat cu o scădere a capacității cognitive chiar și la un an după vindecare.
Declarația unui expert în neurologie
Prof. Judith Arnetz, cercetător la Michigan State University și coautoare a unui studiu despre efectele neurologice ale COVID-19, a explicat:
„Ce oferă acest studiu este o validare biologică — diferențe măsurabile în chimia creierului și în răspunsul la stres, care disting pacienții cu long COVID de cei sănătoși. Este greu atunci când totul pare normal pe hârtie, dar pacienții continuă să lupte cu simptome invizibile.”
Această concluzie confirmă faptul că tulburările neurologice post-COVID au o bază medicală reală și nu pot fi ignorate.
COVID persista in creier și produce un risc de declin cognitiv și demență timpurie
Mai multe studii internaționale arată că pacienții infectați cu SARS-CoV-2, în special cei nevaccinați sau cu forme severe, prezintă un risc mai mare de declin cognitiv și chiar de apariție timpurie a unor forme de demență. Unele cercetări estimează că efectele virusului pot echivala cu o pierdere de până la șase puncte IQ în cazurile cu simptome persistente.
Cine este mai vulnerabil
Factorii de risc care cresc probabilitatea ca COVID persista in creier și să producă efecte pe termen lung includ:
- vârsta înaintată;
- comorbidități precum obezitatea, astmul sau bolile cardiovasculare;
- forme severe de boală și spitalizare;
- tulburări de anxietate sau depresie preexistente.
Ce soluții există în prezent
Deși nu există încă un tratament standardizat pentru eliminarea completă a efectelor neurologice post-COVID, specialiștii recomandă:
- reabilitare cognitivă prin exerciții dedicate memoriei și atenției;
- consiliere psihologică și terapie comportamentală;
- activitate fizică moderată, odihnă adecvată și alimentație sănătoasă;
- monitorizare medicală regulată pentru detectarea timpurie a problemelor neurologice.
Cercetările asupra terapiilor neurocognitive, medicamentelor antiinflamatoare și tehnicilor de stimulare cerebrală non-invazivă sunt în desfășurare și ar putea oferi soluții mai clare în viitor.
Tot mai multe date științifice confirmă că boala COVID persista in creier, provocând tulburări neurologice și mintale de durată. Fenomenul afectează milioane de oameni la nivel global și subliniază nevoia urgentă de monitorizare medicală, programe de recuperare cognitivă și investiții în cercetare pentru a înțelege și combate efectele pe termen lung ale infecției SARS-CoV-2.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Legea 190/2018, art. 7, prevede că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele obligații GDPR, în măsura în care este respectat echilibrul dintre libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.